
Pe scurt: durerea în fața genunchiului, în jurul sau în spatele rotulei, este foarte frecventă la adolescenți, la alergători și la oamenii activi. Se numește durere patelofemurală. Cel mai bine ajută exercițiile de forță pentru șold și pentru coapsă, împreună cu dozarea corectă a efortului. Fără tratament, la mulți oameni durerea poate dura ani de zile, așa că merită tratată devreme.
Ce este durerea patelofemurală
Rotula alunecă într-un șanț de pe femur când îndoi și întinzi genunchiul. Când articulația dintre rotulă și femur este încărcată mai mult decât poate duce, de exemplu prin creșterea bruscă a alergării sau a săriturilor, apare durerea. De obicei nu este vorba de o leziune care se vede pe imagine, ci de o sensibilitate crescută la încărcare.
Semnele tipice
- durere în fața genunchiului, în jurul sau în spatele rotulei;
- durere la urcatul și mai ales la coborâtul scărilor, la genuflexiuni și la sărituri;
- durere după ce stai mult cu genunchii îndoiți, de exemplu la cinema sau în mașină;
- adesea fără umflătură și fără o lovitură clară la început.

Ce ajută
- Exercițiile de forță pentru șold și pentru coapsă. Combinate, au dat rezultate mai bune decât exercițiile doar pentru genunchi.
- Dozarea efortului: reduci temporar activitățile care dor (alergarea, săriturile, scările), apoi revii treptat. La adolescenți, această schimbare singură a ajutat mulți tineri.
- Explicațiile clare: durerea nu înseamnă că genunchiul „se strică”, iar mișcarea dozată este sigură.
- Branțurile sau bandajarea rotulei, pe termen scurt, ca ajutor în primele săptămâni, alături de exerciții.
Ce nu ajută sau trebuie folosit cu grijă
- Repausul total. Mușchii slăbesc, iar durerea revine când reiei activitatea.
- Bandajele și orteza folosite singure, fără exerciții. Nu rezolvă cauza.
- Operația pentru durerea patelofemurală. Nu este recomandată în cele mai multe cazuri.
- Continuarea alergării cu durere care crește. Durerea ușoară în timpul efortului este acceptabilă dacă trece până a doua zi; dacă se agravează, reduci încărcarea.
Cât durează
Mulți oameni simt o îmbunătățire după 6–12 săptămâni de exerciții făcute regulat. Durerea care durează de mai mult timp și forța scăzută sunt legate de o evoluție mai lentă, de aceea contează să începi devreme și să nu renunți la exerciții.

Când mergi la medic
- genunchiul s-a umflat brusc după o răsucire sau o lovitură;
- genunchiul se blochează sau „fuge” des;
- genunchiul este roșu, cald și umflat, mai ales cu febră;
- un copil sau un adolescent șchiopătează și are dureri de genunchi (uneori cauza este șoldul);
- durerea este puternică noaptea, în repaus.
Cum lucrăm la Vertebrick
La evaluare verificăm genunchiul, forța șoldului și a coapsei, felul în care cobori scările, faci genuflexiuni sau alergi și aflăm cum ți s-a schimbat efortul în ultima vreme. Primești un program de exerciții cu progresie clară, un plan de dozare a activităților și o reevaluare, ca să vezi cum scade durerea.
Întrebări frecvente
De ce mă doare genunchiul în față la coborârea scărilor?
La coborâre, articulația dintre rotulă și femur preia o încărcare mare. Dacă este iritată, aceasta este una dintre primele mișcări care dor.
Pot să alerg cu durere patelofemurală?
Adesea da, dar cu volum redus, dacă durerea rămâne ușoară și trece până a doua zi. Exercițiile de forță se fac în paralel.
Ce exerciții ajută la durerea din fața genunchiului?
Exercițiile de forță pentru mușchii șoldului și ai coapsei, crescute treptat. Kinetoterapeutul le alege și le adaptează după cât de iritat este genunchiul.
Unde fac kinetoterapie pentru durerea de genunchi în Chișinău?
La clinica Vertebrick, bd. Traian 12/2, Chișinău. Programări la +373 69 82 62 12.

Programează o evaluare
Vino la o evaluare la Vertebrick, pe bd. Traian 12/2, Chișinău. Lucrăm luni–sâmbătă, 08:00–20:00.
📞 +373 69 82 62 12 · WhatsApp: wa.me/37369826212 · Completează formularul
Autor: echipa Vertebrick, clinică de kinetoterapie din Chișinău. Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală.
Surse
- Collins NJ, Barton CJ, van Middelkoop M, et al. 2018 Consensus statement on exercise therapy and physical interventions (orthoses, taping and manual therapy) to treat patellofemoral pain: recommendations from the 5th International Patellofemoral Pain Research Retreat, Gold Coast, Australia, 2017. British Journal of Sports Medicine, 2018.
- Willy RW, Hoglund LT, Barton CJ, et al. Patellofemoral pain: clinical practice guidelines linked to the International Classification of Functioning, Disability and Health. Journal of Orthopaedic & Sports Physical Therapy, 2019.
- Crossley KM, van Middelkoop M, Callaghan MJ, et al. 2016 Patellofemoral pain consensus statement from the 4th International Patellofemoral Pain Research Retreat, Manchester. Part 2: recommended physical interventions. British Journal of Sports Medicine, 2016.
- Rathleff MS, Graven-Nielsen T, Hölmich P, et al. Activity modification and load management of adolescents with patellofemoral pain: a prospective intervention study including 151 adolescents. American Journal of Sports Medicine, 2019.
- Lankhorst NE, van Middelkoop M, Crossley KM, et al. Factors that predict a poor outcome 5–8 years after the diagnosis of patellofemoral pain: a multicentre observational analysis. British Journal of Sports Medicine, 2016.
